Emil Levy a studiat pictura cu François-Édouard Picot și Abel de Pujol în cadrul Școlii de Arte Frumoase din Paris. A câștigat Marele Premiu al Romei în 1854. La întoarcerea din Italia, s-a stabilit la Paris și s-a dedicat picturii de portret. A expus la Salon Oficial, primind o medalie de primă clasă în 1878 și Legiunea de Onoare în 1867. Printre lucrările sale mai importante se numără: „Noah Cursing Canaan” (1855); „Cina Martirilor” (1859); „Moartea lui Orfeu” (1866), Muzeul Luxemburgului; „Dragoste și nebunie” (1874); „Copilărie” (1885); „Elementele”, Salonul Ministerului de Stat, muzeul Luvru; „Prezentarea Fecioarei”, Biserica Sfintele Treimii, Paris.
Lucrarea „Cochetărie”, propune o temă favorită a Academismului, un personaj feminin ușor timid și melancolic. Modul, însă, în care este tratat subiectul, denotă un spirit modern, un artist ce şi-a însumat atât experienţele neoclasice cât şi pe cele impresionoste. Trăsăturile şi carnaţia modelului vădesc amintirile realismului academist în timp ce horbota neglijeului şi accentele de lumină din păr și chip sunt evidenţiate prin trăsături de penel sprinţare, libere de orice constrângeri academice.
„Cochetărie” dovedeşte un artist abil, înzestrat cu o sensibilitate delicată şi cu un talent pictural deosebit.