Marsyas a inventat fluierul (sau – într-o altă versiune – a găsit fluierul inventat de Athena, dar pe care apoi zeița îl aruncase) și, socotind că instrumentul său cânta neîntrecut de frumos, l-a provocat la întrecere pe însuși Apollo. Zeul s-a învoit, cu condiția ca cel învins să se supună pedepsei dictate de învingător. Întrecerea a început și, îndoielnică la început, victoria a revenit în cele din urmă lui Apollo. Drept pedeapsă pentru trufia sa necugetată, zeul l-a legat pe Marsyas de crengile unui copac și l-a jupuit de piele. Mai apoi, domolindu-i-se mânia, s-a căit de fapta sa crudă și l-a transformat într-un râu.
Siluetă elegantă, avântată, de un rafinament plastic extrem, statuia este monumentală şi graţioasă în acelaşi timp, un punct de mândrie şi atracţie pentru orice spaţiu, fie el public sau privat.